Nedumerire

Astazi am discutat cu o cunostinta mai veche, pe care nu am mai auzit-o de mult la telefon… la aflarea vestii ca vom mai avea un copil, a rabufnit, exclamand “CURAJOSILOR!!!”.

Nu e prima daca cand primesc/primim o astfel de reactie vis-a-vis de minunea ce va urma sa ni se intample de Craciun. Dublate, apoi, de sincere felicitari. De ce oare? Pentru a nu fi inteles gresit, nu ma deranjeaza aceasta atitudine, ca oricum noi suntem extrem de fericiti de ceea ce ni se intampla si ipostaza de parinte ni se potriveste de minune.

E adevarat, si eu, si Corina, nu am crescut singuri la parinti. Si asta, clar, ne-a placut si ne dorim si pentru Lucas un fratior (ca tot am primit confirmarea 100% ca vom mai avea un baiat :) ).

De ce pare un gest de curaj dorinta noastra de a avea doi copii????

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Ai cont pe Facebook? Comenteaza aici!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>